Pamint insuficient pentru retrocedare

Probleme care in alte state au fost rezolvate in doar citiva ani, in Romånia, par fara sfirsit. Timp de 16 ani, dupa numeroase modificari ale legii, autorita- tile nu au reusit sa puna capat problemei privind retrocedarea pamintului si padurilor. Pachetul legilor proprietatii aprobat in vara anului trecut nu a facut altceva decit sa adinceasca starea de confuzie si sa amine cu citiva ani buni finalizarea punerii in posesie a celor care solicita acest lucru. |n prezent, exista un total de circa 620.000 de cereri prin care se revendica 1,3 milioane de hectare de teren si peste 2 milioane de hectare de padure. Potrivit vicepresedintelului Autoritat ii Nationale pentru Restituirea Proprietatii, Teodor Nicolescu, majoritatea celor care au depus cereri solicita restituirea pamintului sau a padurii pe vechile amplasamente. Ceea ce inseamna ca multi dintre cei care au primit deja certificate de proprietari vor acum pamintul sau padurea pe care le-au avut inainte de colectivizare. Cum in numeroase cazuri acest lucru nu este posibil, multi urmeaza sa fie despagubiti. „Din totalul de 620.000 de cereri au fost solutionate de comisiile locare 352.000 si au fost validate 40.000 pentru o suprafata de circa 200.000 de hectare”, declara Teodor Nicolescu. Cele 352.000 de cereri urmeaza sa treaca si de comisia judeteana si nationala. „Pentru cei care vor fi despagubiti, se trimite un evaluator care are misiunea de a stabili valoarea de piata a pamintului si, pe aceasta baza, vor primi titlul de despagubire care se transforma in actiuni la Fondul Proprietatea”, precizeaza Nicolescu. Numeroasele modificari aduse legilor proprietatii au creat si situatii neobisnuite. Reprezentantul Autoritatii da ca exemplu toti locuitorii unei comune care, dupa ce au fost improprietariti, au facut din nou cereri. Motivatia lor a uimit autoritatile care se ocupa cu retrocedarea: „Daca mai e pamint poate ne mai da”, au raspuns acestia.

CERERI NEFONDATE

Daca pentru cele doua milioane de hectare de padure statul are suficient fond forestier (patru milioane de hectare) pentru a face restituirea in natura, in cazul pamintului situatia este ceva mai complicata. Potrivit reprezentantului Autoritat ii, o treime din cererile pentru retrocedarea terenurilor au fost respinse ca fiind neintemeiate si aproape 3.000 au fost validate direct pe despagubiri. „Urmeaza sa stim exact cit pamint putem retroceda in natura, dupa ce toate cererile vor fi evaluate”, spune Teodor Nicolescu. Deocamdata, se mizeaza pe 550.000-600.000 de hectare de teren de la Agentia Domeniilor Statului (ADS), pe linga care s-au mai identificat inca 200.000 de hectare. Asta ar insemna insa doar jumatate din suprafata revendicata. Toate modificarile legii 18/1991 au fost facute cu scopul de a repara nedreptatile cauzate de aceasta, dar si de a accelera procesul de retrocedare. Niciuna nu s-a dovedit insa suficient de clara, drept pentru care si astazi, salile tribunalelor sint pline de oameni care inca mai spera sa li se faca dreptate. Unii asteapta de ani buni, iar altii si-au legat sperantele de ultimele modificari ale legii, insa, dupa cum merg lucrurile, vor avea de asteptat ani buni pentru a fi proprietari pe bucata de pamint sau padure care le-a apartinut cu zeci de ani in urma.

MODIFICARI PESTE MODIFICARI

Numarul mare de cereri de retrocedare nu ii sperie pe cei care trebuie sa se ocupe de rezolvarea acestei probleme. Teodor Nicolescu apreciaza ca procesul de restituire a terenurilor si padurilor nu va mai dura foarte mult, pentru ca, de teama sanctiunilor, comisiile isi fac treaba mai bine. Pachetul de legi privind proprietatile a modificat atit Legea 18/1991, cit si Legea 1/2000. Principala modificare adusa legilor proprietatii este data de faptul ca s-a eliminat formularea „de regula, pe fostele amplasamente”, pe seama careia s-au pus numeroase abuzuri. Acum, cei care au acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate fara a fi indreptatiti se pot astepta sa ramina fara terenul sau padurea pe care timp de citiva ani s-au considerat proprietari. Conform prevederilor actuale ale legii, actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat, sau care nu au mostenit asemenea terenuri, vor fi anulate. Acelasi lucru se va intimpla si cu actele eliberate in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia in termen legal si care, la momentul respectiv, erau libere. De asemenea, vor fi anulate actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament „transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau, dupa caz, intabulat in cartea funciara, precum si actele de instrainare efectuate in baza lor”. Cei care revendica o suprafata de pamint sau de padure pot apela acum si la proba cu martori, dar trebuie sa stie ca nu oricine poate fi martor. „|n situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este insuficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cind acesta se face pe vechile amplasamente si cind martorii ce le recunosc sint proprietari vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea”, precizeaza legea.

 „TRIBUNALELE PAM|NTULUI“, PREA PUTINE

Tocmai aceste prevederi au accentuat haosul din procesul de retrocedare. Multi dintre cei care s-au simtit nedreptat iti s-au adresat din nou justitiei, sperind ca de aceasta data verdictul va fi altul. Legiuitorii au crezut ca vor putea evita aglomeratia de pe salile de tribunal prin simplul fapt ca au prevazut judecarea proceselor funciare in regim de urgenta, inclusiv in perioada vacantelor judecatoresti. Din pacate, numarul redus de judecatori, care sa dovedit insuficient nu numai pentru solut ionarea acestor cauze, conduce la tergiversarea incheierii procesului de retrocedare. „|n cadrul instantelor judecatoresti, procesele funciare se vor solutiona de catre complete specializate”, se spune in lege. Numai ca pina acum functioneaza doar citeva astfel de complete la nivelul intregii tari. Ceea ce face ca dorinta autoritatilor de a repara ce nu s-a facut corect in 15 ani sa se transforme in alti ani de asteptare pentru cei care isi vor inapoi pamintul.
Lidia Truica
 Sursa: Prezent“