Cercetarea românească are nevoie de un management mai bun

Managementul ar trebui să fie cuvântul de ordine în domeniul cercetării, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă cu tema ‘România în era cunoaşterii’, desfăşurată la Institutul Bancar Român. ‘Avem tradiţie, talente, programe de cercetare, suntem preocupaţi de dezvoltarea durabilă, dar cu toate acestea nu prea avem rezultate’, a apreciat Isărescu. De asemenea, guvernatorul a mai spus că nu patentarea este soluţia pentru ca România să facă paşi înainte în cercetarea tehnică. Potrivit unui studiu Eurostat, mai puţin de doi la sută din angajatori îşi trimit angajaţii la studii de perfecţionare, în timp ce, media în UE, este de nouă la sută, a atras atenţia economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, în cadrul aceleaşi conferinţe.

Directorul Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Călin Georgescu, a subliniat că există în prezent o preocupare, la nivel internaţional, faţă de felul în care se poate asigura bunăstarea generaţiilor viitoare, fără a afecta generaţiile prezente. Potrivit unui studiu realizat la Wisconsin, anual se alocă, prin subvenţionare, 70 de miliarde de dolari pentru programe care ne distrug, a atras atenţia Călin Georgescu. ‘Modul în care un sistem de drept stabilieşte reguli necesare într-o societate ce se dezvoltă în progresie aritmetică, în timp ce, era cunoaşterii, în care ne aflăm, este caracterizată de progresie geometrică’, a arătat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, vicepreşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu. ,,Ceea ce se poate face pentru a împiedica impactul negativ al descoperirilor cercetării este să interzicem activităţile care ar putea avea impact negativ, precum proliferarea actelor de distrugere în masă, clonarea etc, pe de-o pate, şi monitorizarea unor evoluţii, pe de altă parte, asemenea studiilor asupra ADN-ului, utilizării internetului etc. Rămâne doar să stabilim în ce măsură astfel de măsuri încalcă drepturile fundamentale ale omului şi să fim conştienţi că interzicerea proliferării unor descoperiri nu anulează existenţa informaţiilor despre acestea,, ,a avertizat Meleşcanu. Ca posibile soluţii, acesta s-a referit la crearea unui guvern mondial care să controleze legătura între cunoaştere şi pericol. România are atuul tradiţiei în cercetare, a subliniat şi academicianul Virgil Constantinescu. Din punct de vedere al cercetării, principala prioritate a României, în perspectiva integrării europene este reducerea decalajului tehnologic şi de competitivitate, a explicat secretarul de stat pentru activitatea de cercetare în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Anton Anton. Acesta a remarcat, în acelaşi timp, faptul că România a început să coreleze politica de cercetare cu celelalte politici guvernamentale. Dintre obiectivele ariei româneşti a cercetării se numără creşterea competitivităţii în cercetare, dezvoltare şi inovare. În 2007, un procent din Produsul Intern Brut al României, respectiv fonduri private şi publice, va fi alocat cercetării, în 2010, un procent numai din fondurile publice vor fi alocate acestui domeniu, potrivit angajamentelor faţă de Uniunea Europeană, iar în 2013, două procente din fondurile publice vor fi alocare cercetării, a mai arătat ministrul. S-a încheiat era informaţiei, în care domina imaginea în faţa substanţei, iar conflictele internaţionale se poartă în plan cultural, a afirmat, în acelaşi context, academicianul Mircea Maliţa.

În cazul în care capitalul merge după talent, România are o mare şansă, a subliniat Jan Sadlak, preşedintele UNESCO-CEPES (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization – Centre européen pour l’enseignement supérieur), adăugând că doar talentul nu este suficient. ‘Dacă vrem să facem progres, este important să ne gândim la locul României în societatea de cunoaştere’, a mai spus Jan Sadlak. Potrivit unui studiu prezentat de acesta, statele europene sunt considerate cu o slabă orientare către cercetare, în timp ce ţările scandinave, Canada sau Australia, sunt puternic orientate în această direcţie. ‘România se îndreaptă către o lume cu accente agrare’, a atras atenţia Preşedintele Comisiei IT din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, în aceeaşi conferinţă.