Susanele.ro

Factura coruptiei: 25 miliarde euro

Potrivit unor estimari neoficiale, coruptia a costat Romånia circa 25 de miliarde de euro. Sau, altfel spus, fiecare ceta- tean a platit din propriul buzunar circa 1.150 de euro pentru nepasarea guvernant ilor si ineficienta Justitiei.
JIMBOLIA”, BANCILE S I INDUSTRIA – PRIMELE TUNURI DE MILIARDE

Intre 1990 si 1996, sectorul petrolier a fost fieful ofiterilor rezervisti sau acoperiti ai Securitatii, deveniti peste noapte prosperi oameni de afaceri. Cele mai mari tunuri financiare au fost date intre 1992 si 1995, prin incalcarea embargoului impus Iugoslaviei. |n afacerea petroliera denumita generic „Contrabanda Jimbolia”, politistii lucrau laolalta cu reprezentantii mafiei internationale din gruparea lui Licio Gelli, un cunoscut al fostei Securitati si al lui Ceausescu. Nimeni n-a fost pedepsit de justitie. Dupa ce contrabanda n-a mai fost rentabila, tunurile au fost puse pe banci. Sectorul bancar a devenit vaca de muls a guvernantilor, care, prin intermediul clientelei politice, a lasat gauri de peste sapte miliarde de euro in 14 ani. De fapt, exista doua categorii de tepe bancare. Prima presupune golirea bancilor de stat, dupa modelul Bancorex (devalizata de circa doua miliarde de dolari). De fondurile fostei banci de comert exterior a Romåniei au beneficiat fratii Paunescu (circa 200 de milioane de dolari), Adrian Costea („ambasadorul itinerant” al lui Ion Iliescu), Sever Muresan, ofiteri ai serviciilor secrete, ai polit iei, ai MApN etc. Razvan Temesan, fostul presedinte al bancii, a stat putin in arest, dosarele sale fiind inchise dupa alegerile din 2000. A doua categorie de tunuri bancare a urmarit infiintarea de banci private capitalizate cu banii statului sau ai cetatenilor si apoi golirea lor. E cazul Bankcoop (capitalizata cu patrimoniul a 6,5 milioane de cooperatisti), Columna Bank (capitalizata cu banii FPS, RENEL, CEC) sau BID-BRS (capitalizata, intre altele, cu banii Postei). Dupa capitalizare, a urmat golirea facuta de patronii din umbra. Despre Columna Bank s-a spus ca ar fi fost opera lui Virgil Magureanu, iar in cazul cuplului bancar BID-BRS, persoana la vedere a fost Sorin Ovidiu Våntu. Bancile importante, in ordinea cronologica a golirii lor, ar fi: Bancorex, Credit Bank, Bankcoop, Columna Bank, Dacia Felix, Banca Internationala a Religiilor, Banca Populara Romåna, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Romåna de Scont. Justitia a dat pedepse adesea simbolice marilor tepari.

TRUTULESCU, ZAHER,
AFACEREA „PORT ELANUL” – 5 MILIARDE DE EURO DIN CONTRABANDA CU ALCOOL SI TIGA RI

Perioada de glorie a contrabandei cu tigari a fost mijlocul anilor 90. Valoarea prejudiciului creat prin neplata taxelor si accizelor aferente tigarilor de contrabanda se ridica la nivelul sutelor de milioane de euro. Dupa 1990 au existat mai multe „operatiuni” devenite celebre: „T igareta I”, „Portelanul”, cu un prejudiciu de 48 milioane euro, „Afacerea tigareta – Port Constanta”, „T igareta II”. |n ciuda nenuma ratelor operatiuni de contrabanda cu tigari, doar doua nume au fost retinute: cel al fostului colonel SPP Gheorghe Trutulescu si al lui Zaher Iskandarani, banuit de finantarea campaniei electorale din ‘96 a lui Ion Iliescu cu bani proveniti din traficul cu tigari. Un alt produs din categoria de lux, alcoolul, aduce statului romån un prejudiciu anual de 500 de milioane de euro. Milioanele de litri de alcool contrafacut si vindut cu timbre false alimenteaza buzunarele unor asa-zisi oameni de afaceri, dar si pe cel al autoritatilor care ii acopera.

PUSCULITELE FNI, CARITAS SI CELELALTE „PIRAMIDALE” – 300 MILIOANE DE EURO

Jocurile piramidale si fondurile de investitii au reprezentat pus- culita la care au contribuit milioane de cetateni, banii capitalizind apoi firmele clientelei politice. Cele mai importante jocuri la care romånii au cotizat au fost „Caritas”, „Mondoprosper”, „Gerald”- „Philadelphia”, SAFI, FNI, FNA. „Caritas”- ul lui Ion Stoica de la Cluj a umplut pusculitele multor parlamentari PDSR, politisti, procurori etc. Banii au reprezentat baza cu care au pornit in afaceri familiile beneficiarilor. |nselaciunea nu a fost pedepsita, desi au existat peste patru milioane de perdanti. Victimele n-au mai fost nici ele despagubite. La rindul lor, FPP-urile au girat/avalizat cu bilete la ordin diverse imprumuturi bancare care n-au mai fost rambursate de beneficiari. Altfel spus, au devenit pusculite din care au fost serviti clientii politici. Este si cazul FPP II Moldova, condusa de Corneliu Iacobov, care l-a ajutat pe Sorin Ovidiu Våntu sa puna pe picioare afacerile Gelsor-FNI. La rindul sau, FNI – SOV Invest a avut peste 300.000 de victime, cu un prejudiciu de circa 3.000 de miliarde de lei. Despagubirile au fost simbolice, iar de platit pina acum a platit cu adevarat doar Ioana Maria Vlas, administratorul fondului. |ntre „Caritas” si FNI s-a desfasurat SAFI, girat de liberalul George Danielescu. Au existat circa 2.500 de pagubiti cu circa 200 de miliarde de lei. Printre beneficiarii SAFI s-a aflat si Viorel Catarama, patronul Elvila. Danielescu a fost condamnat la doi ani inchisoare, pedeapsa gratiata. Victimele n-au fost despagubite. Marile fonduri de investitii prabusite in jocurile piramidale au creat, impreuna, pagube de peste 300 de milioane de euro.

 Topul contrabandei cu tigari
1. Operatiunea „Portelanul” – 45 milioane de euro
2. „Tigareta III”, 1998, trafic prin Vama Negru Voda – 11 milioane de euro
3. Traficul cu tigari BT peste granita romåno-bulgara – 10 milioane de euro
4. „Podul de tigari de peste Prut” – 10 milioane de euro
5. Afacerea „Portul Vechi Constanta” 1998, – 3 milioane euro
Dan Popa
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *