Stiri si noutati

Investitii, stabilitate, inovare

Daca doreste sa-si creasca competitivitatea, Romånia trebuie sa aiba o rata de formare a capitalului (investitii fixe) mult mai mare, un management mai performant si o politica publica dezbarata de amatorism”, afirma profesorul de economie Daniel Daianu. Reprezentantii FMI au atras atentia ca Romånia va avea mari dificultati cu o economie slab competitiva in momentul adera- rii la Uniunea Europeana. „Avantajul competitivitatii externe a Romåniei s-a diminuat. Aprecierea recenta a leului, asociata cu cresterea considerabila a salariilor si diminuarea cistigurilor de productivitate, incepe sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare, fa- cind necesara accelerarea reformelor structurale”, se arata in comunicatul reprezentantilor Fondului. Solutii pentru cres- terea competitivitatii sint destule, numai sa fie puse in aplicare, sint de parere analistii economici. „Limitarea aparatului public in viata economica duce evident spre cresterea competitivitatii. |n plus, un cod fiscal bazat pe motivatii, si nu pe constringeri, dar si o politica monetara coerenta, care sa ofere un mediu macroeconomic stabil si cu inflatie redusa, sint alte solutii in vederea cresterii competitivitatii”, spune si Florin Citu, Chief Economist la ING. El sustine insa ca „e nevoie de o clasa politica reformatoare, care sa puna in aplicare aceste ma- suri”. La rindul ei, Andreea Vass, expert in cadrul Departamentului de Analize al Administrat iei Prezidentiale, afirma ca e nevoie de o strategie economica unitara si coerenta.

 „Programarea economica trebuie sa fie coerenta si unitara, sa contribuie la dezghetul dezvoltarii”, spune Vass. |n opinia ei, Guvernul trebuie sa faca dovada unui management fiscal prudent, sa mentina un climat fiscal stabil si atractiv pentru investitiile straine si sa investeasca mai mult in educat ie. „Orientarea subventiilor si a ajutoarelor de stat spre cercetare, educatie si mediu pot transforma cheltuielile in eficienta economica pe termen lung”, e de parere Andreea Vass. Ea mai spune ca in acest moment performantele tarii noastre in domeniul inovarii sint foarte slabe, situindu-se la 38% din media europeana, cu tendinte usoare de regres fata de anul precedent. La rindul lui, profesorul de economie Daniel Daianu e de parere ca startul Romåniei in cursa pentru competitivitate europeana este mult intirziat, daca luam in calcul realitatile economice europene. „China si India produc circa o jumatate de milion de ingineri anual, in timp ce SUA numai 60.000. |ngrijorarea americanilor e motivata de faptul ca de citiva ani buni, tinerii chinezi si indieni scoliti la universitati nordamericane se intorc acasa. La fel, aparitia in revistele stiintifice de virf in lume a chinezilor si indienilor este tot mai numeroasa, ca dovada ca Asia inventeaza, nu doar copiaza”, afirma fostul ministru al Finantelor. El mai spune ca munca romånilor din strainatate – unde primesc salarii substantial mai inalte – echivaleaza cu o potentare a productivitatii interne. „Daca ei ar fi ramas acasa, ar fi exercitat o presiune in jos asupra salariilor interne si ar fi ingrosat numarul somerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al fortei de munca diminuat sa fi crescut, dar este improbabil ca Romånia sa fi putut exporta in plus echivalentul miliardelor de euro ce vin acum acasa … Este posibil ca banii de afara sa creasca in perspectiva lui 2007. Daca surplusul de valuta se va mentine pe piata valutara, BNR trebuie sa concilieze avantajul pentru dezinflatie si costul sterilizarii aprecierii leului cu impactul asupra competitivitatii productiei nationale. BNR incearca si acum sa gaseasca compromisul optim, dar ii va fi tot mai greu daca intrarile de capital vor fi din ce in ce mai mari si cistigurile de productivitate interna nu vor compensa efectul aprecierii leului”, a mai spus Daianu. Dar exista si o alta perspectiva a analizelor referitoare la competitivitate: cea legata de contextualizarea sociala a procesului economic. Sociologii spun ca este un non-sens sa scoatem economicul din social. La fel, economistii institutionalisti (evolutionsti) ar sprijini cu fervoare acest punct de vedere. ”Mergind mai departe, se poate sustine ca imperative foarte pragmatice aduc aspecte ce combina economicul cu socialul si politicul in prim-planul agendei politicii economice a unui guvern. Sa ne gindim, de exemplu, la o rata a somajului de peste 10 – 12% (cu o proportie mult mai mare printre tineri, ceea ce poate incuraja delicventa, criminalitatea). De aceea, atentia acordata contextului social nu are cum sa fie o redundanta pentru un economist care este si diriguitor sfera politicii publice, sau o simpla servitute intelectuala.

 In „miezul“ Uniunii, teama nu este atit fata de sansele unor firme precum Siemens, Vodafone, sau Nokia in competitia globala; ingrijorarea este legata mai ales de modul in care angrenajele sociale vor rezista la presiunile mediului extern, la globalizare. Daca UE, in pofida varietatii sale de performanta si institutionale (cu tarile nordice in fruntea ierarhiei mondiale – asa cum arata indicii sintetici ai competitivitatii) isi proiecteaza in lume un „model social“, are sens sa se chestioneze viabilitatea unor laturi ale sale pe termen mai lung; imbatrinirea populatiei, concurenta tarilor cu salarii foarte mici si care absorb intens tehnologii moderne, pot epuiza resursele unor sisteme. De aici rezulta nevoia de schimbari, care fara a demantela trasaturi de baza ale sistemului, sa-i asigure vitalitate pe termen lung. Varietatea de performanta inauntrul Uniunii ofera lectii pentru cai de reforma economica si institutionala”, e de parere Daniel Daianu. Prin urmare, notiunea de competitivitate poate fi aplicata sistemelor economice nationale, chiar si celor care alcatuiesc Uniunea Europeana, iar agenda publica nationala ramine relevanta in explicarea performantei unei economii nationale.
Dan Popa
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *