Romania in pragul UE: puncte tari si puncte slabe

Comisia Europeana va prezenta, la data de 16 mai a.c, penultimul raport de tara privind progresele facute de Romania, raport decisiv pentru integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. In aceasta cursa, Romania are o serie de puncte tari, dar si puncte slabe. Comisia Europeana a definit zonele critice prin asa-numitele stegulete rosii. Steguletele galbene arata ca lucrurile merg spre bine. La sfarsitul lunii trecute, presedintele Traian Basescu a anuntat ca Romania va primi, in Raportul de tara din luna mai, stegulete galbene la coruptie si rosii la agricultura si finante. Romania a incheiat provizoriu negocierile pentru integrarea in UE pe toate capitolele de negociere. A existat insa conditia existentei unor clauze de salvgardare, care odata activate, pot duce la amanarea integrarii. Traian Basescu a explicat de curand ca, intre Raportul Comisiei Europene (CE) din aceasta primavara si cel din toamna, nu exista pericolul activarii clauzei de salvgardare, pentru ca suntem monitorizati cu “steguletele rosii” pana la urmatorul Raport, cel din toamna acestui an. “Exista riscul ca cresterea economica sa nu fie echilibrata”, sustine Comisia Europeana, in sinteza Raportului de tara din toamna anului trecut. Argumentele Comisiei se bazeaza pe faptul ca ritmul cresterii s-a bazat pe consum si a determinat o balanta comerciala in deteriorare, iar aceasta, cuplata cu reforma fiscala si cresterea cheltuielilor publice, a dus la o crestere a deficitului public.

Piata muncii ar trebui sa fie mai flexibila

CE critica faptul ca “ritmul privatizarii ramane scazut”, si “mediul de afaceri legislativ si administrativ, inclusiv aplicarea procedurii falimentului, are inca nevoie de o imbunatatire considerabila”, iar pietei muncii ii lipseste flexibilitatea. Totusi, “situatia macroeconomica a continuat sa se imbunatateasca”, arata Comisia Europeana, iar Romania s-a bucurat de o crestere economica robusta, concomitent cu imbunatatirea ratelor de ocupare a fortei de munca, colectare a taxelor si cu reducerea inflatiei. Analistul economic Liviu Voinea, din Grupul pentru Economie Aplicata sustine ca, in opinia sa, situatia macroeconomica nu s-a imbunatatit: “Avem vulnerabilitati care existau si acum doi ani. E drept, am ajuns la ele printr-un grad de deschidere comerciala si financiara pe care nu l-am avut inainte si care trebuia sa apara”. Voinea arata ca afirmatiile Comisiei sunt bazate pe analiza facuta in primavara anului trecut. An care insa s-a terminat cu o crestere economica de doua ori mai mica decat cea din 2004. Romania are cele mai mari deficite comercial (peste 14% din PIB) si de cont curent (peste 9% din PIB) din istorie si o situatie paradoxala: un deficit bugetar mic. Analizand evolutia investitiilor straine directe si a transferurilor nete, senatorul Varujan Vosganian observa ca Romania nu are o problema cu finantarea deficitului de cont curent. Cu atat mai mult, spune Vosganian, cu cat “indatorarea externa a Romaniei este, in total, de 30,5 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde de euro pe termen mediu si lung, ceea ce este la sub jumatate din limitele impuse de criteriile convergentei nominale (adica 60% din PIB, care ar insemna pentru Romania cam 54 miliarde de euro)”.

 Dileme tipice noilor membri UE

Intrebarea este insa ce se va intampla cu deficitul de cont curent atunci cand cel bugetar va creste? Si va creste inevitabil, este de parere Liviu Voinea, pentru ca Romania va plati, dupa integrare, Uniunii Europene cam 2,5% din PIB pe an contributii de membru si cofinantarea fondurilor europene. Daca nu cresc veniturile la buget, ar insemna un deficit bugetar de peste 3%, peste criteriile de la Maastricht. Cu aceste cresteri bruste de deficit s-au confruntat si celelalte state care au aderat de curand la Uniunea Europeana. Pozitia lui Vosganian insa este alta. “Sa avem in vedere”, spune liberalul, “ca acest deficit este, intr-o anumita masura, o fictiune statistica”. Circa 1,5 miliarde de euro se datoreaza unui deficit contabil, dat fiind ca profiturile firmelor straine ies, din punct de vedere contabil, prin deficitul de cont curent si se reintorc prin investitiile straine. Aceasta inseamna cam 1,7% din PIB. Alte 0,7-0,8 miliarde de euro, adica inca 1%, se datoreaza importurilor corelate cu fondurile structurale europene. Daca adaugam efectele corelate ale cresterii transferurilor nete si investitiilor straine, chestiunea nu este atat de dramatica. Important este ca situatia sa nu se cronicizeze. Structura deficitului comercial sugereaza ca o parte tot mai importanta a importurilor se duce catre productie. Importurile de bunuri de consum au avut o crestere neglijabila, urcand, in structura importurilor, de la 15,6%, in 2004, la 15,8%, in 2005. Dincolo de elementele conjuncturale sau contabile, putem socoti, pana una-alta, ca deficitul de cont curent este mai degraba o resursa a dezvoltarii decat un semn al dezechilibrului macroeconomic. Exista, crede Varujan Vosganian, si o consecinta negativa, legata de politica bugetara. Din cauza nivelului deficitului de cont curent (8,7%, si nu 9,4%, cat socotise FMI), s-a solicitat, de catre UE si FMI, un deficit fiscal cat mai mic. Daca deficitul de cont curent ar fi mai mic, am putea majora deficitul bugetar cu doua procente din PIB, ceea ce ar rezolva in mare parte problemele legate de contributia Romaniei la bugetul comunitar si, totodata, ar fi o solutie pentru unele probleme sociale. Pe de alta parte, sunt foarte multe firme care ar trebui sa dea faliment si raman pe piata, neplatindu-si datoriile si creand blocaje financiare, pentru ca legea falimentului din 2004 “impune niste prioritati in favoarea creditorilor, punAnd accentul pe recuperarea datoriilor”. Voinea arata ca exista o initiativa conform careia, in viitorul apropiat, ar trebui sa se infiinteze o bursa a datoriilor comerciale mai vechi de un an, pentru 20% din aceste datorii. Dar problema este ca datoriile deja trecute de un an pot fi catre firme care, pentru ca nu-si incaseaza creantele, se afla deja in faliment. Aceasta initiativa nu concorda cu legislatia europeana, care da acum prioritate salvarii companiilor aflate in faliment. Senatorul Varujan Vosganian afirma ca, in Parlament, se lucreaza la “un cadru unitar pentru procedura de faliment”. Vosganian spune: “cand vorbim de stimularea mediului economic, nu ne gAndim in primul rand la faliment, ci la fiscalitate redusa, la simplificarea si stabilitatea reglementarilor, la inlaturarea arbitrariului de stat si la diminuarea birocratiei”.

Energia si transportul sunt in grafic

Un alt punct reclamat de Comisia Europeana este ca “pietei muncii ii lipseste flexibilitatea”. Angajatii sunt dificil de concediat, iar taxele salariale sunt mari. Liviu Voinea explica faptul ca, in teoria economica, “flexibilitatea pietei muncii este o solutie la lipsa de flexibilitate a altor piete”, de exemplu cea a pietei valutare, unde, in pofida unor fluctuatii scurte, trendul a fost de apreciere reala si, mai nou, chiar nominala. Aceasta inseamna o pierdere a competitivitatii producatorilor, si astfel ne intoarcem la posibilitatea compensarii ei, prin reducerea costurilor cu forta de munca, prin flexibilizarea pietei muncii. O astfel de incercare de flexibilizare a dus la manifestatii de strada in Franta, iar o legislatie a muncii mai permisiva ar putea sa duca la abuzuri. In sectoarele energiei si transportului, reformele au fost realizate conform calendarului propus. Progrese foarte limitate s-au facut in ce priveste capacitatea administrativa generala, pentru ca personalul si resursele financiare raman insuficiente. CE recomanda eforturi substantiale, pentru finalizarea reformei administratiei publice si serviciului public. Reforma in justitie trebuie sa continue; sunt necesare eforturi serioase din partea celor ce lucreaza in sistemul juridic, pentru internalizarea reformelor si implementarea acestora. Coruptia ramane o problema serioasa si larg raspAndita, iar lupta contra ei trebuie sa fie prioritara, inclusiv aplicarea legislatiei, rezolvarea coruptiei politice la nivel inalt si asigurarea unor structuri eficiente de aplicare a legii, care coopereaza intre ele. Romania este laudata de Comisia Europeana pentru reforma in curs a sistemului juridic, facuta “pentru ca acesta sa devina mai independent, eficient si profesionist” si pentru ameliorarea libertatii presei, a restituirii proprietatilor si a problemelor legate de minoritati si protectia copilului.

Varujan Vosganian: “Scaderea inflatiei va continua”

Senatorul Varujan Vosganian, presedintele Comisiei buget-finante din Senat, remarca faptul ca economia romaneasca a avut o crestere permanenta, in ultimii cinci ani, si spune ca aceasta “s-a angajat intr-un proces de deflatie care va continua, pana la atingerea criteriilor de convergenta nominala ale UE (adica o inflatie de circa 3-3,5%)”. Totusi, senatorul liberal atrage atentia asupra unei cresteri economice mai redusa anul trecut, dar o explica pe seama contraperformatelor din agricultura. “In 2005 cresterea a fost mai redusa, dar acest fapt a fost cauzat de agricultura (cam 1,5% din crestere) si inundatii (in jur de 0,7% din crestere). Nu sunt motive sa credem ca, in viitor, cresterea economica nu va fi sustenabila, daca evaluam ritmul de crestere al investitiilor straine si al economisirii interne”, spune Varujan Vosganian. El aminteste ca s-a imbunatatit climatul competitional, s-au interzis reesalonarile si anularile de obligatii bugetare, iar regimul ajutoarelor de stat este mai strict reglementat. Privatizarile au avansat, cu exceptia CEC, a utilitatilor, a Aeroportului “Henri Coanda” si a portului Constanta, iar celelalte active ale statului sunt neglijabile. In momentul in care se va realiza si un sistem de asigurari sociale administrate privat, vom putea socoti ca Romania, din punct de vedere economic, este in post-tranzitie. Vosganian apreciaza ca sistemul de colectare a taxelor s-a imbunatatit, daca avem in vedere administrarea si reducerea arieratelor. Totusi, politicianul remarca legislatia inca instabila, sistemul de taxe inca stufos si comportamentul fiscal al statului, nu inca suficient de prietenos cu mediul de afaceri. “Speram ca anul acesta stabilitatea fiscala sa devina un bun castigat. La impozitele principale, cu exceptia CAS, suntem la nivele dintre cele mai mici in Europa”, mai spune Vosganian.
(Eugen Ionica)
Sursa: Bilant“