Susanele.ro

Noua Zeelanda: Insula de Nord, o tinta accesibila

Pentru turistii independent i, Noua Zeelanda e un paradis: ea tolereaza munca la negru, da posibilitatea extinderii vizei pina la 9 luni, are o retea de hosteluri ieftine, care iti permite sa strabati intreaga tara la cost minim. Hostelurile au camere single, duble sau pe sistem prici, de 4-6 persoane, la 9- 10 dolari pe noapte. Nu e indicat sa stai prea mult in Auckland; e cel mai scump oras din Noua Zeelanda si nici nu e cine stie ce de vazut. |n afara de centrul orasului, construit pe modelul Sidney, din beton si sticla, Auckland-ul e doar un sat mai mare, cu case pe unul sau doua nivele, cu ceva gazon in fata. Viata de noapte e sub nivelul Bucurestiului – clubbing-ul s-a impus de pilda doar de citiva ani. Poate plajele, abundente in oras, sa merite efortul: Piha Beach e de departe cea mai spectaculoasa, cu stincile ei iesind din mare, cu valuri uriase care atrag surferii. Prin urmare, odata cazat la un „backpacker”, hostel, e indicat sa-ti cumperi o masina si sa pleci din Auckland – autobuzurile si trenurile sint foarte scumpe, in raport cu benzina, care nu e suprataxata ca in Europa, ci aproape de pretul ei real, ca in SUA. O masina (japoneza) costa de la 200 USD in sus. Turistii independenti informati vin in Noua Zeelanda la sfirsitul lui ianuarie, cu citeva zile inainte sa inceapa culesul de mere in Hawke’s Bay. |n drum spre Hawke’s Bay, merita vizitate Rotorua si Taupo. Rotorua e un oras statiune incredibil de bine pus la punct. Statiunea nu e pentru tineri, ci pentru segmentul middle age, cu bani. Supara putin mirosul de sulf, fiindca orasul e asezat pe o zona activa vulcanic – sint arii in oras in care aburi ies din pamint sau strabat prin crapaturile trotuarului. Linga oras exista si o zona hiperactiva. Locul e straniu, ca un pustiu postatomic in care doar vegetatia incepe sa se refaca tacut. Sunt o multime de gauri rosii (de la oxizii de fier) din care tisnesc aburi fierbinti. Aria vulcanilor noroiosi e la fel de spectaculoasa: retin o arie gri de 100 metri patrati, in care milul bolboreste ca la foc mic, desenind forme halucinante.

TAUPO, LOCUL SPORTURILOR EXTREME ACVATICE
Zona Taupo e mai accesibila ca pret, target-ul ei turistic fiind (si) tinerii. Lacul Taupo ofera toate distractiile postmoderne extreme, legate de apa: scuba diving, survoluri cu hidroavionul, kaiaking. |ntr-o padure din apropierea orasului exista un spatiu etnografic in genul Muzeului Satului, dar cu civilizatie maori: sculpturi in lemn si in piatra, cu figuri surprinse in atitudini inspaimintatoare, masti razboinice, colibe conice de chirpici (semanind cu niste capite de fin). Oricum, maorii din zilele noastre nu mai au nimic de-a face cu canibalii de odinioara, adoptind stilul populatiei de culoare americane: atletici sau supraponderali, lucreaza in constructii sau ca body-guarzi la intrarea in cluburi, asculta hip-hop si, dupa ce ii cunosti, incearca sa-ti vinda iarba. |nainte de pacea de la Waitangi (care a stopat razboaiele dintre englezi si aborigeni) au mai ramas 20.000 de maori. Ulterior, ei s-au inmultit exponential, ajungind sa reprezinte 7% din populatie. Politica asimilationista dura a continuat pina in anii ‘80, distrugând cultura traditionala; la ora actuala, ei sunt vorbitori nativi si exclusivi de engleza, iar limba maori o invata ca limba straina, in scoala. Hastings-ul, „capitala muncii sezoniere din Noua Zeelanda” e un orasel banal, iar imprejurmile nu ofera nici ele tentatii turistice: un loc mort, asadar. Hostelurile aduna insa turisti din toata lumea, si, in special, din Asia dezvoltata (Japonia si Coreea) si Commonwealth; intilnesti, de asemenea, cehi si unguri (cehii au reputatie proasta – sar peste viza, nu se tin de munca). Culesul dureaza 2 luni si jumatate, rastimp in care esti obligat sa socializezi cu turisti din toata lumea. Se nasc prietenii, incit multi isi continua calatoria impreuna, in astfel de gasti multinationale. Dupa cules se migreaza spre Tauranga, zona de kiwi. Banii sint mai putini aici, iar munca mai grea (planta de kiwi este ca vita de vie, astfel ca in timpul culesului trebuie sa stai tot timpul cu miinile in sus – ca la scoala, cind erai pedepsit). Cu banii strinsi, calatoria continua, de regula, spre Insula de Sud.
Adrian Schiop
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *