Vara trecuta, am preferat Polonia ca destinatie turistica. Asa am descoperit centrul vechi al Varsoviei. Asa am vazut un oras superb, Cracovia. Asa am ajuns la Auschwitz… La intrarea in Varsovia, coloanele interminabile de masini ne-au reamintit de Bucurestiul de sfirsit de weekend, cind romånul se intoarce de la iarba verde. Aproape o ora ne-am invirtit apoi prin centru, traversind de citeva ori mai multe poduri de pe Vistula, in cautarea intrarii in Orasul Vechi. De pe lungile poduri am zarit, din mers, „Casa Scinteii“ poloneza. Parca e mai frumoasa decit a noastra. I ntr-un tirziu, am gasit ce cautam. Piata Orasului Vechi din Varsovia este locul unde, in secolul al XIII-lea, se tineau tirguri si aveau loc executii. Astazi e impinzita de teraserestaurant pline cu flori. Cu greu am reusit sa mincam la una dintre ele, in duminica in care am poposit in capitala Poloniei. Motivul e simplu, ospatarii nu mai luau nici o comanda dupa ora 23.00. Cladirile erau luminate feeric, iar pe zidurile cetatii atirnau fotografii intr-o expozitie in aer liber. I n centrul pietei, lumea se strinsese ca la bilci sa urmareasca programul unor inghititori de flacari. Aici, totul a fost recladit. Piata Orasului Vechi, ca de altfel aproape intreaga Varsovie, s-au refacut din temelie dupa cel de-al doilea razboi mondial. Pe straduta care ne-a dus spre „casa“ – un apartament cu mansarda, superb, pe care l-am inchiriat prin internet – era plin de turisti. Multi stateau la coada la inghetata. „Cea mai buna“, ni s-a spus. Probabil si ei fusesera ghinionisti in ce priveste cina. Ne-am asezat si noi. Dupa 20 de minute ne-am convins. Era, intradeva r, foarte buna.
TEATRU I N LOCUL CAMEREI DE TORTURA
A doua zi, Cracovia ni s-a infatisat cu al sau maret Castel Wavel si minunata Piata Mare din Orasul Vechi. Japonezii, organizati in grupuri, fotografiau tot: Basilica Sf.Maria, Turnul Orasului, teraselerestaurant aflate jur imprejurul pietei, sutele de porumbei… Piata Mare din Cracovia e considerata cea mai mare a Europei medievale. Dupa incendiul din 1555, hala a fost refacuta in stil renascentist si ornata cu masti grotesti. Astazi, la etaj, cladirea gazduieste Muzeul National din Cracovia. Aici se afla expusa colectia de arta poloneza din secolul al XIXlea, care include picturile gigantice ale lui Jan Mateiko. De la parter, de pe puzderia de tarabe se pot cumpara suveniruri. Ne-am asezat din timp la o terasa din Piata, pentru cina. {i pentru o bere locala. Foarte buna berea poloneza! I n fata ochilor, ni se aratau Basilica Sf.Maria si Turnul Orasului. Basilica e construita in stil gotic. Din primul sau turn se aude si astazi un semnal de trompeta care anunta ora exacta. Obiceiul se pastreaza din secolul al XIII-lea. Celalalt turn al bisericii adaposteste clopotele. Turnul Orasului, ridicat din caramida, tot in stil gotic, este inclinat cu 55 de cm, din cauza unui vint puternic, abatut asupra orasului in 1703. La subsolul sau, in locul celulelor si al camerei de tortura, se afla azi o cafenea si un teatru. Am batut cu piciorul strazile pietruite ale Orasului Vechi pina noaptea tirziu.
CARTIERUL EVREIESC: SCHINDLER, SINAGOGI, RESTAURANTE TRADITIONALE
I n ziua urmatoare, am urcat dealul pe care se afla Castelul Wavel. Constructia regelui Sigismund I e o minune arhitecturala, realizata in stil renascentist de arhitecti si sculptori italieni si decoratori germani. La catedrala din curtea castelului, veche de 1000 de ani, au fost incoronati toti monarhii polonezi. Aici se afla inmormintati eroi nationali, doi poeti, patru sfinti si nenumarati episcopi polonezi. La mausoleul din centrul la- casului e depus sicriul de argint cu ramasitele pamintesti ale Sf. Stanislav, parintele sfint al Poloniei. Pe o ploaie mocaneasca am ajuns, in ziua urmatoare, in cartierul evreiesc Kazimierz, din Cracovia. Aici, Steven Spielberg a filmat „Lista lui Schindler“. La tot pasul, restaurante evreiesti si sinagogi. I n jumatatea de est a cartierului, in cladirea de caramida a vechii Sinagogi (sec. XV), se afla Muzeul Iudaismului. Se spune ca 17.000 de evrei din acest cartier au murit in lagarele de concentrare de la Auschwitz si Plaszow. Vremea rece ne-a impins mai devreme intr-un restaurant din cartier, sa ne incalzim. Interiorul era amenajat dupa modelul locuintelor evreiesti: camerele inca rcate cu piese de mobilier si obiecte de uz casnic, iar peretii tapetat i cu tablouri de familie si portrete. Pe mesele ornate cu mileuri am servit mincaruri traditionale recomandate de patronul localului. II 30 de milioane de turisti la Auschwitz Pe seara, am ajuns la Auschwitz. Ne-am hotarit cu greu sa mergem acolo. I ncarcatura locului ne-a coplesit din primele clipe. Imaginile pe care le-am vazut in filmele documentare le aveam acum in fata ochilor: sinele, baracile, gardurile de sirma ghimpata, barierele, portile deasupra carora era scris „Arbeit Macht Frei“, dar si unul dintre crematoriile pe care nemtii nu au mai apucat sa-l arunce in aer din calea rusilor… I n parcare, multe autocare asteptau turistii aflati inauntru. Printre sine si baraci, oamenii vorbeau incet, sa nu tulbure linistea apasatoare. Am incercat sa patrund in crematoriu. I n intrind, in dreapta, pe o placa mare de marmura neagra scria: „I n semn de respect pentru cei care au murit aici, va rugam sa pastrati tacerea!“ Atit imi mai amintesc. Nu am putut pasi in incaperea urmatoare, camera de gazare… Intrarea la Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau este libera. Se estimeaza ca, pina acum, locul a fost vizitat de aproape 30 de milioane de oameni. I n fostul lagar nazist de exterminare au fost adusi, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, peste un milion de evrei, dar si tigani si prizonieri de razboi rusi, ori de alte nationalitati. Majoritatea au sfirsit aici in camerele de gazare. Din 1979, Muzeul Auschwitz-Birkenau a intrat in patrimoniul UNESCO
Sursa: Prezent“
Have something to add? Share it in the comments.