Zilele trecute, au fost publicate datele pe iulie 2004 ale balantei de plati. Exportul de bunuri si servicii a fost, in continuare, depasit de importuri. Deficitul: minus 2,4 miliarde de euro. Atenuat insa, substantial, de capitolul transferuri: plus 1,2 miliarde de euro. Ceea ce inseamna ca romanii de afara au trimis in tara, in numai sapte luni, o suma in stare sa amelioreze balanta de plati, deficitul de cont curent fiind de numai 1,7 miliarde de euro.
In alti ani, deficitul din vara, cel al balantei comerciale si cel al contului curent, erau puternic resimtite toamna pe piata valutara. Iata insa ca, in acest an, cursul de schimb nici nu se mai sperie si nici nu se enerveaza. Ramane calm. Si relativ stabil. O rezerva valutara la Banca Nationala, de peste 10 miliarde de euro, ii asigura linistea.
Desi e toamna, economia nu mai e bantuita, ca in alti ani, de rele prevestiri. Totusi, avem destule necazuri.
Reforma a mers greu, e adevarat. Mentalitatea colectivista, ce dainuie inca, copleseste responsabilitatea liberei initiative. Ne despartim incet de pierderile din economie, de risipa, de munca ineficienta. Toate aceste "fixatii" lovesc inca economia cu toata puterea ce le-a mai ramas. Ele sunt resimtite, cu deosebire, in economia reala. Industria de stat consuma in exces materii prime si resurse energetice, facand sa sporeasca neincetat cererea de importuri, fara sa asigure in compensatie valoarea adaugata necesara. Celelalte sectoare, inclusiv serviciile, se misca incet. In aceste conditii, stabilitatea pietelor monetara si valutara, in consens cu calmarea preturilor si cresterea economica, n-au adus bunastarea asteptata. Ceea ce inseamna ca mai avem nevoie de noi reforme.
De 14 ani, in Romania s-a trecut la liberalizarea preturilor. Procesul, prelungit excesiv, nu
s-a incheiat inca. Totusi, sistemul preturilor functioneaza relativ in regim de economie de piata. Nu acelasi lucru se intampla insa cu costurile de productie in intreprinderile de stat. In aceste intreprinderi continua sa fie inregistrate cifre de afaceri mici si pierderi mari. Principalul motiv este anemia concurentei. Din aceasta cauza, in Romania consumam mai mult decat producem.
Sigur, exportul creste. Dar sub nivelul unor tari vecine, cu populatii ce nu ating nici jumatate din numarul locuitorilor Romaniei. Daca noi nu obtinem, din exporturi, valuta pentru importurile vitale si pentru alte importuri cerute de piata de consum, continuand sa avem o balanta comerciala deficitara, motivul este ca Romania vinde, in strainatate, mai ales produse in care predomina fierul, otelul, masele plastice, lemnul, rachita, componenta de inteligenta fiind in minoritate. Astfel de produse, insa, nu sunt bine platite. Din acest motiv incasam din exporturi mai putin decat avem nevoie pentru importuri. In plus, exporturile incorporeaza foarte multe importuri, pentru care e nevoie de o mare cantitate de valuta. Nici nu poate fi altfel si nu va fi altfel atata vreme cat nu vom avea, in industria romaneasca, o competitie puternica. Acum, nu numai ca nu avem competitie, dar dominant este climatul caldut din intreprinderile de stat.
Anemia concurentei ne-a costat si ne costa scump. Vechile reflexe fac din concurenta un balaur temut. Atat de temut, incat, in conditiile in care avem o lege a protectiei concurentei, nu avem si concurenta. Vor curge inca multe resurse interne pe apa Sambetei pana cand vom avea si un climat prielnic aplicarii acestei legi. De altfel, in Romania sunt in vigoare mai multe legi, aparute din 1990 incoace, ce au prevederi pentru incurajarea concurentei, fara sa fi putut insa a pune capat amanarii la nesfarsit a acestei curse vitale pentru noi: concurenta.
Daca, bunaoara, nenumarate "creiere" plecate din tara, de-a lungul anilor, ce s-au impus in renumite companii din lumea mare si produc valori adaugate pentru tarile lor adoptive, ar reveni acasa in aceste timpuri de tranzitie… e aproape sigur ca n-ar putea sa fie nici pe departe la fel de productive. Pentru ca, aici, ar gasi greu suflul necesar competitiei.
Have something to add? Share it in the comments.