Rom?nia a beneficiat de o finantare europeana de 1.200 milioane euro prin programe ISPA

Prin Programul ISPA, in perioada 2000-2004, Romania a beneficiat de finantarea a 35 de proiecte in valoare de 1.200 milioane euro, a anuntat, miercuri, ministrul mediului, Sulfina Barbu, cu prilejul celei de a II-a editii a conferintei anuale "Implementarea directivelor europene de mediu – probleme si solutii", organizata de FinMedia si MMGA.
Dintre acestea, 30 proiecte au vizat investitiile, 25 proiecte in sectorul de apa si 5 pentru sectorul de deseuri. Restul de cinci proiecte au avut ca scop asistenta tehnica pentru pregatirea altor proiecte de investitii.
In iunie 2005, alte 8 proiecte ISPA, in valoare totala de aproximativ 200 milioane de euro, au fost trimise spre aprobare la Comisia Europeana.
"Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor beneficiaza de fonduri substantiale prin programele Uniunii Europene, acordate pentru investitii majore de mediu, singura problema ramanand posibilitatea de absorbtie a acestora. La nivelul autoritatilor locale din tara exista, inca, deficiente mari in acest domeniu, proiectele nefiind concepute profesionist, conform cerintelor europene", a spus Sulfina Barbu.
Astfel, pana la aderare, Romania poate beneficia de 130-160 milioane euro anual prin programul de pre-aderare ISPA (2000-2006), iar dupa aderare, 400-500 milioane euro anual prin Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Manifestarea FinMedia a vizat o abordare practica, legata de costurile implementarii directivelor europene si prezentarea unor strategii si solutii de finantare in domeniul protectiei mediului. Sesiunile tematice ale conferintei au avut ca scop constientizarea agentilor economici, in conditiile in care, incepand cu anul aderarii, nici unei companii romanesti nu i se va mai permite sa functioneze fara autorizatie de mediu si fara a respecta normele specifice privind emisiile si impactul acestora asupra mediului inconjurator.
"Conform datelor MMGA, corelate cu cele ale Garzii Nationale de Mediu, in prezent exista un numar inca mic de agenti economici care fac investitii pentru conformarea la Directiva 96/61/CE privind realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii",a precizat Sulfina Barbu.
Cu acest prilej, Soknan Han Jung, coordonator ONU si reprezentant rezident al PNUD, a precizat ca "un domeniu de importanta majora la nivel global il constituie schimbarile climatice, Romania fiind prima tara care a ratificat Protocolul de la Kyoto de reducere a gazelor cu efect de sera, aplicand o politica eficienta, bazata pe principalele prioritati stabilite la nivel mondial".
Responsabilitatile ce revin agentilor economici in conformitate cu cerintele Directivei 96/61/CE – IPPC vor fi sprijinite si prin programe ale Administratiei Fondului pentru Mediu, incepand chiar din 2005.
"Sprijinul acordat unor agenti economici prin astfel de programe nu poate fi cuantificat inca, deoarece Consiliul Concurentei trebuie sa-si dea avizul pentru a nu fi interpretat drept ajutor de stat, a precizat Mihai Toti, presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu.
AFM are ca strategie viitoare finantarea unui numar cat mai mare de proiecte prioritare pentru protectia mediului, in special a celor ce satisfac cerintele asumate de Romania prin negocierea Cap. 22 – Protectia Mediului, dar si intocmirea actelor de control pentru stabilirea creantelor certe pentru contribuabilii care inregistreaza debite la Fondul pentru mediu. AFM si-a propus atat mentinerea relatiilor cu celelalte institutii publice, cat si imbunatatirea asistentei acordate contribuabililor si solicitantilor de finantare.
Conferinta a subliniat obligatiile agentilor economici pentru conformarea cu prevederile legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii cat si masurile POS Mediu, concentrate, in special, asupra rezolvarii unor probleme precum serviciile publice de apa si managementul deseurilor.
"Exista inca municipalitati fara sisteme de canalizare si de epurare a apelor uzate la nivelul prevazut de normele legale in vigoare, mari aglomerari fara sisteme de alimentare cu apa, o proportie mare de deseuri depozitate necorespunzator si una scazuta a celor reciclate, un numar mare de halde de deseuri si un nivel ridicat de emisii de dioxid de sulf-SO2 si oxid de azot-NOx", a sintetizat ministrul Sulfina Barbu.