Susanele.ro

BANI PUBLICI SI NERVI PENTRU ?PASAJUL METRO?

Stefan Etves

Portiunea de pe drumul national 1(DN 1) dintre Aeroportul Baneasa si Aeroportul Henri Coanda, a devenit, din luna iunie a acestui an, printre cele mai aglomerate sosele din Romania. Soferii care trec zilnic prin zona vor mai suporta inca aproape un an conditiile infernale de trafic, mai ales in zona Aeroportului Henri Coanda, unde urmeaza sa fie construit un pasaj. Potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN), toate aceste amenajari vor duce la un acces rapid la Aeroportul Otopeni, hypermarketul din zona si, in acelasi timp, vor asigura un trafic fluent catre Ploiesti. In ultimii zece ani, traficul pe DN 1, in zona de nord a Capitalei, s-a triplat. In prezent, intre Aeroportul Baneasa si Aeroportul Henri Coanda circula zilnic intre 35.000 si 50.000 de autovehicule.

Reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) ne-au declarat ca lucrarile de constructie – executate de grupul italian Astaldi SpA – au inceput in luna iunie 2004, iar in acest moment sunt executate numai in proportie de 30%. "Lucrarile ar fi trebuit sa fie finalizate in luna noiembrie 2005, dar pana atunci vor fi gata numai in proportie de 70%. Pana la jumatatea anului viitor, proiectul va fi finalizat. Termenul maxim admis de finantatorul lucrarii – Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare – este 30 iunie 2006. Trebuie sa finalizam lucrarile, pentru ca altfel, vom avea probleme cu banca", ne-au declarat surse din MTCT.

Lucrarea, atribuita in 2003

Proiectul tehnic al pasajului de la Aeropotul Henri Coanda a fost executat de catre Search Corporation (fosta IPTANA) in 2003. Licitatia publica pentru contructia pasajului a avut loc tot in 2003 si a fost castigata de catre italienii de la Astaldi Sp.A. Potrivit informatiilor furnizate de CNADN, firmele care au depus la acea data oferte pentru Contractul 213 "Construirea nodului rutier pentru asigurarea accesului la Aeroportul Otopeni si la zona comerciala adiacenta) au fost Astaldi SpA Italia, Primorje ? Slovenia, FCC Construccion ? Spania, Strabag ? Austria, Orhan Evin Inssat ? Turcia, JV Balfas/Athinaki/Techiniki si JV Aegek/Efklidis din Grecia. "In cazul de fata, asocierea Balafas/Athinaki a prezentat oferta cu pretul cel mai scazut, dar a fost respinsa inca din etapa evaluarii preliminare. Motivele respingerii au fost ca garantiile de participare la licitatie nu au fost acceptate, nu a demonstrat experienta in proiecte similare de drumuri si poduri, iar personalul propus demostra lipsa de experienta", ne-a informat CNADN.

Pe de alta parte, specialisti din cadrul CNADN ne-au declarat ca perioada indelungata de acordare a autorizatiilor de constructie si timpul nefavorabil sunt principalele motive pentru intarzierea lucrarilor. Ei CNADN cred ca din luna noiembrie, lucrarile vor fi urgentate. "Din luna respectiva, se va lucra mai mult la finisaje", au spus specialistii.

Pasaj costa peste 6,6 milioane de euro

Directorul tehnic al CNADN, Mihai Iuga, ne-a informat ca valoarea totala a constructiei pasajului, plus taxele, este de 6.635.000 euro. "Finantarea este obtinuta in mare parte de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si de la Guvernul Romaniei. Lucrarile includ toate amenajarile, intersectiile care intra si care ies de sub pasajul din zona Aeroportului Otopeni sI a hypermarketului Metro", ne-a mai spus Mihai Iuga. BIRD finateaza proiectul in proportie de 60%, iar Guvernul Romaniei cu 40%, adaugandu-se TVA de 19%.

?Metro contribuie la construirea pasajului?

La constructia acestui pasaj o contributie finaciara importanta a avut si compania Metro, ne-au declarat sursele din MTCT. "Conducerea Metro a constribuit la constructia pasajului cu o suma cuprinsa intre 500.000 si 800.000 euro", ne-au dezvaluit sursele citate. Pentru a verifica aceste informatii, am contactat ieri departamentul PR al Metro, dar pana la inchiderea editiei nu am primit nici un raspuns. Pe de alta parte, conducerea CNADN ne-a precizat ca firma Metro nu este implicata in lucrarile de executie ale pasajului.

Bani grei pentru exproprieri

CNADN mentioneaza ca pentru achizitionarea terenurilor aflate in proprietate particulara din zona pasajului Otopeni, statul a platit persoanelor fizice, din bugetul public, circa 22 miliarde de lei vechi, separat de cei 6,6 milioane de euro. "Cele 22 miliarde au fost platite pentru achizitia, de la persoane fizice si societati comerciale, a 4.075 metri patrati de teren. Pentru un metru patrat s-au platit, in medie, 109 dolari SUA, plus-minus 20%. Societatea Natioanala a Expertilor Tehnici a stabilit acest pret in ianuarie 2004", ne-a precizat Mihai Iuga.

Pasajul va avea patru benzi de circulatie

Pasajul Otopeni va avea o lungime de 324 metri si patru benzi de circulatie, cate doua pe fiecare sens, separate. Undeva inainte de pasaj, dinspre Bucuresti, se va construi o pasarela pietonala. In dreapta sI in stanga pasajului, vor fi drumurile colectoare, iar pe sub pasaj se va face accesul catre Aeroportul Henri Coanda- Ploiesti si hypermarketul Metro, printr-o intersectie giratorie. In total, dupa finalizarea pasajului, in zona vor fi opt benzi de circulatie.

Sursa Gardianul

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *