Rata inflatiei a urcat in luna septembrie la cel mai ridicat nivel din acest an, cresterea cu 2,1% a preturilor de consum al populatiei fiind cu aproape doua puncte procentuale peste raportarile aferente lunii august. In acest context si cumulat cu influentele negative asupra preturilor aduse de cresterea euro si a creditului neguvernamental, tinta de inflatie pare a fi compromisa.
Evolutia preturilor, pe categorii, a fost contradictorie. Astfel, daca preturile la produsele alimentare aproape au stagnat (+0,2%), in schimb serviciile si marfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,4% si, respectiv, 4,5%.
Rata anualizata este de 15,9%
Potrivit datelor comunicate de catre Institutul National de Statistica, influenta negativa asupra inflatiei a fost determinata de majorarea cu 22% a pretului la gaze si cu 17,5% a facturii pentru energia electrica, intrucat celelalte bunuri si servicii s-au incadrat in valori apropiate de cele consemnate in lunile anterioare. Astfel, in luna august, preturile au crescut cu doar 0,3%, cel mai redus nivel din luna decembrie 1996. Pe ansamblul primelor noua luni, inflatia a fost de 9,6%, iar rata anualizata (septembrie 2002 – septembrie 2003) a ajuns la 15,9%.
Intre dorinta si neputinta
Tinta de inflatie pentru acest an anuntata de Guvern si Banca Nationala a Romaniei se situeaza la 14%, dar factorii de decizie din sistemul financiar-bancar nu au ezitat sa avanseze, in cursul acestui an, chiar un nivel mai coborat al inflatiei, respectiv 12-13%. Aceste aprecieri s-au dovedit a fi mult prea optimiste si in contradictie cu posibilitatile si performantele economice ale actualului guvern. In aceste conditii, pentru ca tinta de inflatie sa poata fi atinsa este necesar ca, in fiecare dintre ultimele trei luni ale anului, inflatia sa nu depaseasca 1,3%. Potrivit analistilor economici, acest lucru pare aproape imposibil. Astfel, in urmatoarele luni, unul dintre efectele imediate si de neoprit il reprezinta cresterea preturilor produselor din import, pe fondul cresterii cursului monedei unice europene, ajutata si de interventiile tot mai agresive in piata ale Bancii Nationale a Romaniei. In acest fel asistam la un paradox, sau o performanta economica rara. Pe de o parte, BNR ia masuri antiinflationiste ferme, cum ar fi cresterea dobanzii de interventie, iar pe de alta parte face tot ce poate pentru a creste inflatia prin sustinerea pe fata a euro, in scopul ajutarii exportatorilor. Fara indoiala, Banca Centrala joaca tare si s-ar putea ca jocul chiar sa ii iasa. Rezultatul il vom afla peste trei luni. (M. Guta)
Have something to add? Share it in the comments.