Susanele.ro

Zaharul se amaraste odata cu integrarea

Pretul zaharului va ajunge la 1 euro/kg, aproape jumatate din fabricile de procesare se vor inchide, suprafet ele cultivate cu sfecla de zahar scad de la an la an. Acestea sunt premisele viitoare ale industriei zaharului. Razboiul zaharului dintre UE si statele Americii de Sud a produs schimbari importante in politica agricola comunitara, schimbari care vor afecta si Romånia. Ministerul Agriculturii ta- raganeaza alocarea intregii cote in urma negocierilor cu UE la Capitolul Agricultura, Romånia a primit o cota de 109.164 tone de zahar din sfecla si 329.636 tone de zaha r obtinut din rafinarea zaha rului brut, care provine din import. Repartizarea cotei la zaharul din sfecla de zahar s-a realizat in aprilie 2005, iar la zaharul brut – la sfirsitul lunii octombrie 2005. Fabricile care au prelucrat sfecla de zahar au primit cote in func- tie de cantitatea de sfecla pe care au procesat-o de-a lungul timpului. Perioada de referinta aleasa de Ministerul Agriculturii a fost 1998-2002, fiind considerat intervalul cu cele mai bune recolte de sfecla de zahar. Reprezentan- tii sindicatelor din domeniu sustin insa ca alocarea cotelor s-a facut mult prea tirziu, la aproape un an de la obtinerea acestora de la UE. „|n mod normal, daca aceste cote erau alocate imediat dupa negociere, atunci procesatorul stia ce fel de contracte are de facut cu cultivatorul si poate ca daca in 2004 se facea acest lucru, atunci in 2005 productia de sfecla de zahar crestea putin“, considera Frumosu, presedintele Federatiei Na- tionale a Sindicatelor din Industria Alimentara. El spune ca o alta problema este legata de faptul ca respectiva cota a fost impartita si unor fabrici care nu mai functioneaza in prezent, precum si altora care mai functioneaza, dar nu au fost retehnologizate si nu indeplinesc conditiile de mediu impuse de UE. „Oare ce se intimpla cu cota acordata de Ministerul Agriculturii unor fabrici care nu mai produc de ani de zile? Este o problema care poate duce chiar la pierderea cotei de ca- tre tara noastra“, puncteaza presedintele federatiei. Pe de alta parte, Frumosu spune ca 75.000 de tone zahar brut, din cota ce revine Romåniei, nu au fost inca alocate niciunei fabrici, ci au fost puse in „stand-by“. In prezent, Ministerul Agriculturii a format o comisie care verifica fiecare fabrica de zahar care a primit cota de zahar, pentru evaluarea potentialului acesteia. |n cazul in care comisia stabileste ca respectiva cota alocata unei fabrici nu poate fi realizata, atunci cota ii va fi luata si alocata celorlalte fabrici care produc zahar. Dragos Frumosu afirma ca fabricile de la Liesti, Ludus, Buzau, Roman si Oradea sunt retehnologizate si corespund din punct de vedere al normelor de mediu europene, precum si din punct de vedere al calitatii produsului finit. „|n conditiile in care fabrica este inchisa si cota a fost alocata, cota nu poate fi vinduta decit cu fabrica cu tot. Cota nu poate fi transferata in alte conditii“, mai arata Frumosu.

„SUBVENTIA DE LA MINISTERUL AGRICULTURII NU INCURAJEAZA PERFORMANT A“
|n acest an, Ministerul Agriculturii subvent ioneaza cultura de sfecla de zahar cu 15 milioane lei vechi/hectar, indiferent de productia obtinuta. Dragos Frumosu considera ca aceasta varianta de subventionare nu incurajeaza performanta. Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara a inceput discutii cu Ministerul Agriculturii pentru modificarea modului de acordare a subventiilor la sfecla de zahar. Anul trecut ministerul platea o subventie de 25 de milioane de lei/ha pentru o productie de sfecla de 35 tone pe hectar, iar astfel se stimula producerea unei cantitati mai mari de sfecla. |n acest an Ministerul Agriculturii a schimbat politica de subventionare si a decis alocarea a 15 milioane pe fiecare hectar pentru orice productie obtinuta. Reprezentant ii cultivatorilor de sfecla nu sunt de acord cu actuala modalitate de subvent ionare a culturii de sfecla de zahar. „|n 2005 Ministerul Agriculturii a dat o subventie de 500 mii lei vechi la tona sfecla, in acest fel stimulindu- se performanta. |n 2006 modalitatea de subventionare aleasa de Ministerul Agriculturii a fost schimbata. Nu sintem de acord cu aceasta subventie, pentru ca nu este stimulanta pentru produca- tor sa faca performanta”, nea declarat Ioan Gherman, presedintele Federatiei Cultivatorilor de Sfecla de Zahar. Reprezentantii FNSIA spun ca actuala politica de subven- tionare la zahar ar putea fi modificata din nou. „Sintem de acord ca toata Europa practica subventia pe hectar, dar pe acel hectar aceste 15 milioane se pot imparti, in functie de productie, astfel incit sa-l stimulez pe acela care obtine productie mai mare la hectar. Va primi 10 milioane de lei cel care face 15 tone la hectar, iar 20 milioane va primi cel care face peste 35 tone la hectar. |n urma propunerii Federa- tiei, acel proiect de ordonanta a fost modificat, in sensul ca subventia s-a stabilit sa se acorde in proportie de 50% in bonuri valorice, la inceputul culturii. Aceste bonuri valorice vor consta in motorina, ierbicide si arat, urmind ca diferenta de 50% sa se dea la sfirsitul culturii, astfel incit pentru cei care obtin o product ie mai mare de 35 tone la hectar, sa se ajunga cu subvent ia pina la 20 milioane de lei. Subventia se da la hectar conform normelor europene, dar totodata incurajezi si performanta, si cantitatea si calitatea”, considera Dragos Frumosu. La rindul sau, Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zaharului, remarca faptul ca anul trecut s-au obtinut cca 86 000 tone de zahar din sfecla de zahar, adica peste 75% din cota de sfecla de zahar de 109 000 tone. |n 2004 s-au obtinut din sfecla 51 000 tone de zaha r, iar in 2003 aproximativ 54 000 tone. Anul 2005 a fost primul an de crestere a product iei de sfecla de zahar, din 1989 incoace, productia Romåniei scazind constant de la 507 000 tone de zahar din sfecla, din cauza proastelor politici in domeniu duse de toate guvernele care s-au perindat pe la cirma tarii in timpul acesta .

PRETUL DE REFERINTA IN UE VA SCADEA
Pretul minim de referinta al zaharului alb din UE va scadea de la 630 de euro pe tona, cit este in prezent, la 385 de euro pe tona in 2010. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a stabilit ca diferenta de peste 50% dintre pretul european si cel mondial este o subventie ilegala. |n aceste conditii, Comisia Europeana a fost nevoita sa dea curs reclamatiilor ta- rilor din America de Sud, propuni nd o reforma a politicii agricole comune in urma ca- reia va avea loc o scadere a pretului minim de referinta cu 39% la zahar si cu 42,6% la sfecla de zahar. Pentru a nu-i lasa de izbeliste, Comisia Europeana ofera fermierilor o compensa- tie, reprezentind 60% din pret pentru renuntarea la productia de sfecla de zahar. Comisia doreste astfel sa scada costurile cu 1,7 miliarde euro din sistemul de sprijin alocat fermierilor, prin reducerea cu 39% a pretului de referinta in urmatorii patru ani, incepind din 2006. Comisia Europeana a propus o schema de rascumpa- rare a productiei anuale pentru cei care doresc sa renunte voluntar la ea. Aceasta schema va realiza un plan de plati pe o perioada de patru ani, care vor incepe in primul an de la 730 de euro pe tona, apoi vor scadea la 625 euro/tona in anul al doilea, 520 in al treilea an si 420 in ultimul an. Dupa regulile curente, UE oferea un pret minim garantat pentru tona de zahar de 630 de euro. Raspunsul Comisiei Europene este in planul prezentat – reducerea pretului minim garantat la 385 de euro pe tona, pina in anul 2010. Astfel, urmeaza ca Piata Uniunii la zahar sa se deschida gradual, din iulie 2006, pentru tarile mai putin dezvoltate, dar care au preturi mult mai scazute. Se pare ca marele cistigator al acestor reforme va fi Brazilia, produca- torul numarul unu mondial. Productia de zahar in UE se ridica la 19-20 de milioane de tone anual, Germania, Italia si Franta, realizind aproape jumatate din productie. Uniunea Europeana este al doilea mare producator de zahar la nivel mondial, dupa Brazilia. UE exporta anual 5,3 milioane tone de zahar, fata de un import de 1,9 milioane tone.

 Cum se pot face bani dintr-o fabrica falimentara

Din 2007, o fabrica de zahar care se va inchide va primi despagubiri de la Uniunea Europeana. UE vine in sprijinul patronului si darima fabrica, iar patronul fabricii va primi o despagubire de maximum 700 euro/tona, pentru fiecare tona de zahar din sfecla din cota alocata. „Daca se inchide in primul an dupa integrare, fabrica primeste 700 de euro/tona, daca se inchide in al treilea an, pentru ca tara noastra are trei ani de gratie (in care se pot face retehnologizari pentru indeplinirea conditiilor de mediun. n), primeste 300-400 de euro/tona”, explica presedintele FNSIA. Problema este ca, dupa aderare, un patron care va inchide o fabrica de zahar va trimite muncitorii in somaj, iar cota va fi pierduta de tara noastra. Daca patronul respectiv are o cota de 5.000 de tone zahar, va primi de la UE in jur de 2 milioane de euro. „Este o mare afacere. Acesta este motivul pentru care am fortat Ministerul Agriculturii sa faca aceasta comisie care sa evalueze fabricile si sa avem o noua discutie in Consiliul pe produs, iar cotele de zahar din sfecla sa fie realocate. Tot dupa evaluarea care va fi facuta de comisie va fi alocata si acea cantitate de 75.000 de tone ramasa in stand-by. Parerea noastra este ca aceasta cota nu a fost inca alocata, pentru ca exista interese pentru un importator strategic care doreste sa aduca zahar din import”, subliniaza Frumosu. Potrivit acestuia, daca Romånia nu reuseste sa produca trei ani consecutiv cantitatea de zahar alocata prin cota, partea de cota ramasa nevalorificata va fi alocata altei tari. |n aceasta situatie marii pierzatori nu vor fi fabricile de zahar, cit mai ales producatorii de sfecla.

Din 33 de fabrici, mai functioneaza doar noua

|n 1990, in Romånia functionau 33 de fabrici de zahar, care produceau peste necesarul de consum al tarii noastre, de 500.000 tone anual. Importurile fara taxe vamale din Republica Moldova si din alte state au provocat pierderi fabricilor romånesti de zahar, care produceau la un pret mai mare decit cel al zaharului importat. „Erau niste contingente destul de mari si destul de periculoase pentru zaharul romånesc. Daca la sfirsitul anului fabricile romånesti scadeau cu 1.000 de lei/kg pretul la zahar, automat si pretul zaharului din import scadea, deoarece importatorii aveau o marja de profit extraordinar de mare. De aceea au ramas procesatorii romåni cu zaharul in fabrica. Ceea ce a condus la neputinta de a da drepturile cultivatorilor de sfecla de zahar. Usor-usor a inceput sa se distruga cultura de sfecla si a inceput importul de zahar brut, dar care nu a putut fi facut de catre toate fabricile, pentru ca un vapor costa foarte mult si nu toate fabricile aveau potential financiar pentru acest lucru. Asa a pornit degringolada, iar an de an cultura de sfecla de zahar in Romånia a scazut si numarul de fabrici s-a redus”, rezuma declinul industriei zaharului Dragos Frumosu, pre- sedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FNSIA). |n momentul de fata sunt numai noua fabrici de zahar in functiune: Danubiana Roman, Zahar Buzau, Zahar Liesti, Zahar Urziceni, Calarasi, Corabia, Zahar Bod, Zahar Ludus si Zahar Cristal Oradea. Dintre acestea, numai 5 proceseaza zahar din sfecla (Oradea, Ludus, Bod, Roman, Corabia). |n afara de acestea, in urma cu trei ani mai erau in functiune si fabricile de la }andarei, Pascani, Bucecea, Timisoara, Mures, Carei si Arad. Din cele 9 fabrici, doar cinci au fost retehnologizate, pentru a face fata concurentei europene: Roman, Ludus, Liesti, Oradea si Buzau.

Jucatorii pe piata zaharului

Zahar Cristal Oradea (in functiune), Arad si Carei – proprietari Cristal(Franta) si Pfeifer unt Lungen (Germania) Danubiana Roman (in functiune), Zahar Buzau (in functiune) si Beta }andarei – proprietari Agrana Zucker (Austria) Zahar Timisoara detinuta de Holdingul European Drinks Zahar Ludus (in functiune) si Zamur Mures – detinuta de Societe Franco-Roumaine de Sucrerie Zahar Liesti (in functiune) – detinuta de Lemarc (Franta) Zahar Bod (in functiune)- detinuta de Dan Tartaga Nectar Pascani a fost detinuta de catre European Drinks care a vindut-o unui afacerist american, in momentul de fata este in lichidare, fiind preluata de catre o banca Siretul Bucecea a disparut pur si simplu din cauza problemelor financiare Zahar Urziceni (in functiune) – a fost pornita recent de Marr Sugar (Rusia) Zahar Calarasi (in functiune) – detinuta de Iosif Armas. Gheorghe Bejan, director executiv la Patronatul Zaharului : „Exista pericolul sa pierdem parti din cota alocata” Pretul european al zaharului pe raft este in jur de 1 euro si cred ca acolo vom ajunge dupa integrare, atit din cauza rotunjirilor "in sus", cit si din alinierea tuturor costurilor la preturile europene. Avem marele avantaj de a putea vedea ce se intimpla cu tarile din jurul nostru care au aderat la UE la 1 mai 2004. Daca putem invata din experienta lor bine, daca nu, le vom repeta greselile. De suferit, sufera totdeauna populatia, pe spatele careia se revarsa toate costurile integrarii. Exista pericolul ca o fabrica de zahar care a primit cota definitiva sa intre benevol in programul de restructurare, sa-i fie „rascumparata“ cota de catre UE, platindu-i-se despagubiri ( si fermierilor), iar respectivul fragment de cota sa fie scazut din cota totala a Romåniei. Avem scenarii cu ceea ce s-ar putea intimpla dupa alocarea cotelor, nu stiu daca si MAPDR le are. Ioan Gherman, presedintele FCSF: „Pentru o tona de sfecla, cultivatorul primeste 55 kg de zahar“ Ce subventii vor primi cultivatorii de sfecla dupa 2007? |n UE, in 2005, s-a facut o reforma a zaharului si a sfeclei de zahar. Scopul acestei reforme a fost reducerea pretului zaharului si a sfeclei de zahar. S-a hotarit o reducere de 40% din pretul sfeclei de zahar, de la 47,6 euro/tona, in prezent, la 25 euro/tona peste trei ani de zile. Cultivatorii vor primi subventii care sa acopere 64% din pierderea de pret. |n prezent, in UE sint 21 de tari care cultiva sfecla de zahar. O serie de tari vor avea probleme cu aceasta scadere de pret, deoarece pretul de cost al tonei de sfecla de zahar este mai ridicat si devine nerentabila cultivarea sfeclei. |n acest mod sint descurajati cultivatorii nerentabili. }ari precum Suedia sau Finlanda se gindesc sa micsoreze suprafetele cutivate cu sfecla de zahar. |n Romånia pretul de cost pe tona de sfecla este foarte mic si de aceea putem produce in continuare la un pret competitiv. Cultivatorii romåni pot sa mai reduca pretul de cost.

bref / Pretul zaharului romånesc se va alinia, dupa aderare, la pretul european, de circa 1 euro pe kilogram, considera Gheorghe Bejan, director executiv la Patronatul Zaharului. |n prezent, un kilogram costa 22.000-23.000 lei, cu 20- 25% mai mult fata de pretul din toamna anului trecut. |n UE pretul zaha rului era intotdeauna la acelasi nivel cu pretul uleiului. |n ultimii ani, in Romånia pretul zaharului a ramas scazut, din cauza politicii de a aduce zahar din alta parte.
Razvan Voiculescu
Sursa: Prezent

Have something to add? Share it in the comments.

Your email address will not be published. Required fields are marked *