Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea renunta la normele de prudentialitate in ceea ce priveste creditarea persoanelor fizice, care au intrat in vigoare de la 1 februarie a.c., o data cu intrarea in functiune a Biroului de Credit, moment preconizat pentru septembrie 2004. Declaratia apartine viceguvernatorului BNR, Mihai Bogza, care a mai anuntat ca Banca Centrala intentioneaza sa monitorizeze si creditele restante de sub 200 milioane lei, cu o vechime mai mare de 30 de zile.
"De la 1 septembrie, ne gandim sa cerem bancilor sa raporteze toate restantele, indiferent de marimea creditelor", a declarat ieri viceguvernatorul BNR, in cadrul unui seminar organizat de FinMedia. Astfel, la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) vor fi evidentiate si creditele neonorate la termen cu o valoare mai mica de 200 milioane de lei. In prezent, CRB colecteaza si monitorizeaza informatiile privind expunerile bancilor care depasesc 200 milioane lei pentru fiecare debitor. " Am incercat prin aceasta masura sa fortam bancile sa se grabeasca cu infiintarea Biroului de Credit si sa nu se limiteze la furnizarea informatiilor negative, adica a rau-platnicilor", a explicat Bogza. El considera ca CRB si Biroul de Credit trebuie sa aiba o utilitate complementara, iar informatiile trimise la cele doua organisme sa nu se suprapuna. "Daca Biroul de Credit va intra repede in functiune si isi va dovedi utilitatea, am putea renunta la obligativitatea raportarii catre CRB a intarzierilor la plata pentru imprumuturile de sub 200 milioane de lei", a mai spus viceguvernatorul BNR.
Sistemul ar putea viza firmele de leasing
Viceguvernatorul BNR a mai spus ca Biroul de Credit ar trebui sa cuprinda si societati de leasing, credit ipotecar, firme de asigurari si chiar si furnizorii de utilitati, si ca acest organism ar trebui sa puna la dispozitie atat informatii privind creditele restante, cat si informatii pozitive (privind gradul de indatorare). Elena Petculescu, presedinta CA al Biroului de Credit, a anuntat ieri ca Biroul va deveni operational, cel mai probabil, la inceputul lui septembrie. Pentru inceput, bancile vor raporta numai clientii cu intarzieri la plata, iar treptat informatiile se vor extinde la date privind comportamentul tuturor clientilor bancari si chiar la informatii de la celelalte societati financiare, furnizorii de utilitati si companiile de telefonie. Actul constitutiv si statutul societatii Biroul de Credit au fost semnate, la finele anului trecut, de 24 de banci.
Acordul clientilor, obligatoriu
Avocatul Arin Stanescu de la societatea specializata in reorganizare judiciara si faliment Moore Stephens RVA SA a atras atentia ca pentru a furniza date privind situatia creditelor persoanelor fizice este nevoie de acordul acestora. Reamintim ca divulgarea de informatii intra sub incidenta Legii 677/2001, privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
"Transferul de informatii catre si dinspre Biroul de Credit, referitoare la solicitantul creditului va trebui sa se supuna obligativitatii pastrarii secretului bancar si va trebui sa aiba acordul solicitantului de credit pentru verificarea informatiilor continute in declaratia pe proprie raspundere" a afirmat Stanescu.
Evolutia balantei de plati, decisiva
Oficialul BNR a explicat ca motivele pentru care s-au adoptat noile norme de creditare, mai restrictive, sunt legate atat de aspecte strict prudentiale (mediu economic inca volatil si lipsa educatiei financiar-bancare a populatiei), cat si de elemente de macroeconomie, respectiv deteriorarea soldului contului curent al balantei de plati. Mihai Bogza a lasat sa se inteleaga ca adoptarea deciziei de abrogare a normelor de creditare amintite va fi strans legata de imbunatatirea balantei de plati. Viceguvernatorul a mai informat ca anul trecut, persoanele fizice au contractat credite in valoare de 1,82 miliarde de euro, o crestere exploziva fata de 2002, cand valoarea acestor credite a fost de numai 599 milioane de euro. In acelasi timp, creditul neguvernamental total s-a ridicat in 2003 la 7,43 miliarde de euro, in crestere de la 5,14 miliarde euro in 2002 sau 4,24 miliarde in 2001. "Nu cred ca viteza cu care avansau creditele s-ar fi oprit in absenta unor masuri ale BNR. Mai este mult loc de crestere, mai ales pe segmentul imprumuturilor imobiliare. In tarile din UE volumul acestor credite reprezinta 30 – 70% din PIB, iar la noi abia daca depasesc 1%", a explicat viceguvernatorul BNR. Bogza anticipeaza mentinerea unui anumit ritm de crestere a finantarilor acordate de banci, insa la un nivel mai redus fata de 2003. El a mai anuntat ca BNR ar putea elabora un proiect de lege privind raportarea datelor pentru actualii clienti ai bancilor, act care sa permita transmiterea de informatii Biroului de Credit in cazul celor 3,3 milioane de contracte de creditare aflate in derulare.
Have something to add? Share it in the comments.