Produsele contrafacute reprezinta 5% din productia mondiala, iar veniturile din aceasta activitate insumeaza anual 250 miliarde lei, ceea ce a dus la desfiintarea a 200.000 de locuri de munca doar in Uniunea Europeana, a declarat, ieri, directorul general al Imprimeriei Nationale, Dan Docan, in cadrul seminarului "Protectia proprietatii intelectuale si a drepturilor de autor in Romania. Securizarea, ca mijloc de protectie a proprietatii intelectuale", organizat de ziarul "Adevarul", CN Imprimeria Nationala si Media Soft.
Cat priveste Romania, nici un reprezentant al autoritatilor nu a putut preciza volumul si valoarea produselor contrafacute tranzitate sau comercializate in tara noastra. Docan a precizat ca in Romania, "industria" contrafacerilor este deosebit de infloritoare si nu exista aproape nici un domeniu – alimente, electronice, tigari, masini, haine, calculatoare, medicamente, muzica, opere de arta etc. – in care inselatoria de acest tip sa nu fie prezenta. "De remarcat faptul ca au aparut pana si facultati-pirat", a spus Docan.
Produsele falsificate sunt omniprezente
Seful Imprimeriei Nationale a precizat ca principala cauza a fenomenului o reprezinta ignoranta consumatorilor, in randul celor inselati existand doua profiluri. Primul este cel al consumatorului clasic, traditional, provenit din randurile persoanelor cu venituri mici si cu educatie redusa, inselat de pretul redus al falsurilor si de marca folosita fraudulos. Al doilea profil este de factura mai noua si cuprinde persoanele inselate de aparenta calitate mai buna a produselor, pentru care sunt dispusi sa plateasca mai multi bani. Aceasta deoarece exista contrafaceri aproape 100% identice cu originalul, respectiv cu produsele detinatorului de denumire de marca sau licenta de fabricatie si, potrivit unor analisti ai acestei piete a contrafacerilor, flagelul produselor-pirat ar fi atins nu numai comertul la taraba, ci si majoritatea magazinelor de lux din centrul Bucurestiului.
Docan a aratat ca o afacere infloritoare o reprezinta vanzarea de muzica inregistrata pe casete si CD, provenind in special din Ucraina, zona din care se importa masiv produse de acest gen. Seful Imprimeriei a apreciat ca, prin alocarea unor fonduri suplimentare pentru elementele de securizare a produselor, dimensiunile acestui fenomen s-ar reduce semnificativ. El a precizat ca desi hologramele (produse de o societate de profil din Anglia) care se aplica in prezent pe casete si pe CD-Rom-uri costa numai 1.000 de lei, prin multiplicarea cu cateva milioane se ajunge la valori foarte mari. "Desi nu pare, suma de 1.000 de lei este foarte mare. Daca licitatiile organizate de Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR) privind executarea acestor holograme ar fi avut un ecou mai larg, sunt sigur ca si Imprimeria Nationala ar fi participat si ar fi oferit un pret de executie mult mai scazut, la aceeasi calitate", a spus Docan. El a mai spus ca, la un moment dat, de la UPFR s-au furat circa 360.000 de holograme, regasite ulterior pe casete si CD-Rom-uri in toata tara, fapt confirmat de producatorii de fonograme.
Textilele si parfumurile, in topul pirateriei
Romania este cunoscuta atat ca tara de tranzit, cat si de desfacere a produselor contrafacute, in topul vanzarilor fiind textilele si parfumurile, a declarat ieri Valentina Turcu, reprezentantul Asociatiei Europeane Anticontrafacere (REACT) in Romania. In opinia sa, cauzele acestui fenomen se regasesc in faptul ca aceste produse nu sunt perisabile si sunt aduse din import la un pret foarte scazut. "De exemplu, un pulover marcat cu numele unei firme importante intra in tara cu nici 10.000 lei si se vinde cu 500.000-600.000 de lei", a mentionat Turcu.
Cauze si remedii
Reprezentantul Politiei Economico-Financiare, comisarul sef Tudor Ionita, a afirmat ca activitatea de contrafacere alimenteaza economia subterana, perdantii fiind statul, prin neincasarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat, si consumatorul, care cumpara o marfa de proasta calitate. "In scopul stoparii acestui fenomen ar trebui sa fie infiintate posturi de judecatori de instructie, pentru reducerea timpului necesar rezolvarii acestor cazuri in justitie", a mai spus Ionita.
Purtatorul de cuvant al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), Valeriu Geambazu, considera ca fenomenul contrafacerii marfurilor are doua cauze principale. "In primul rand, firma care contraface un produs al unei marci cunoscute nu aloca fonduri pentru reclama si marketing, deci produce mai ieftin si uneori la un nivel calitativ atat de apropiat de produsul original, incat nici producatorul de marca nu poate face diferenta. In al doilea rand, marile firme nu fac cunoscute aceste situatii de fals, deoarece le-ar putea scadea vanzarile", a spus Geambazu.
Have something to add? Share it in the comments.