Incepand din 2007, tara noastra va fi reprezentata pe pietele internationale de produse specifice, precum laptele de Dorna, Cedra de Apuseni, Cluj sau Covasna, iaurtul de Apuseni, de Satu Mare si Napoca, precum si casul de Oas, Baschiu, Alba si Sibiu. Si branza de Moeciu, Fagaras, Taga si cea de Manastur vor deveni, in trei ani, produse caracteristice tarii noastre.
Potrivit unui ordin al ministrului agriculturii, Ilie Sarbu, privind aprobarea listei ce cuprinde indicatiile geografice si denumirile de origine protejate pentru produsele alimentare, toate alimentele inregistrate vor fi considerate marca inregistrata a Romaniei. "Lista va fi transmisa Uniunii Europene in vederea solicitarii protejarii indicatiilor geografice si denumirilor de origine pentru produsele alimentare, prin inregistrarea acestora in conformitate cu legislatia comunitara", reiese din actul normativ. O data inregistrate, aceste produse nu vor mai putea fi fabricate in alte state decat daca primesc acordul tarii noastre.
Potrivit oficialilor din Ministerul Agriculturii (MAPDR), dupa ce lista va fi publicata in "Monitorul Oficial", automat, va fi transmisa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) pentru a fi consemnata in Registrul National al Indicatiilor Geografice. "Ulterior inregistrarii in acest catalog national, toate produsele alimentare, precum si bauturile alcoolice cu origine geografica protejate vor fi publicate in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala", ne-au declarat surse din MAPDR.
Cascavalul Penteleu, marca romaneasca
Incepand cu 2007, pe piata comunitara vor fi considerate ca marci romanesti 20 de tipuri de branza, 27 feluri de cascaval si 8 tipuri de telemea. Potrivit listei MAPDR, o data cu liberalizarea pietei, vor fi protejate atat branza produsa la Moeciu, Fagaras, Taga, Manastiur, Vladeasa, Satu-Mare, Dorna, Moldova, Napoca, Sibiu, Bistrita, Alba, Homorod si Bradet, cat si cascavalul din Rucar, Bobalna, Tarnita, Dej, Moeciu, Vidraru, Mateias, Rausor, Satu-Mare, Carei, Napoca, Harlau, Dobrogea, Fetesti si Penteleu. Daca la branzeturi lista MAPDR este destul de cuprinzatoare, la produsele din carne, tara noastra nu detine decat doua marci. Astfel, pentru specialitatea salam nu a fost inregistrat decat cel de Sibiu, iar la carnati, de protectie vor beneficia numai cei din soiul Plescoi.
Fara aprobarea Romaniei nu vor putea fi fabricate in strainatate nici painea ardeleneasca cu cartofi sau cea cu coaja batuta. Potrivit listei MAPDR, si covrigii vor beneficia de protectie industriala. Astfel, daca la salamuri si carnati Romania nu este reprezentata decat de un singur sortiment, producatorii de covrigi au inregistrat doua feluri, si anume covrigii de Buzau si de Brasov. Ultima categorie aflata pe lista de produse cu denumire protejata sunt fructele procesate, unde unicul aliment inregistrat este magiunul de prune. Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, produsele alimentare protejate pe piata comunitara au fost stabilite de comun acord cu reprezentantii fiecarui patronat din industria agroalimentara. "Pe langa listele pe care le-am primit de la toate directiile judetene de agricultura in care au fost trecute toate produsele specifice zonei respective, la minister au avut loc negocieri indelungate cu fiecare patronat in parte", ne-au declarat surse din MAPDR.
Have something to add? Share it in the comments.